Monografia comunei

Înfățișarea generală a reliefului își are originea în fosta câmpie pliocenă care a fost înălțată de mișcările tectonice și secționată de rețeaua hidrografică formată din văi consecvente (care curg în direcția înclinării generale a straturilor). Rețeaua hidrografică s-a adâncit ușor în faciesul predominant nisipos și a înaintat accentuat către zona din amonte, a obârșiilor.
Liniile majore ale reliefului constau dintr-o culme transversală, masivă, orientată vest - est (Culmea Racovei, continuată către est cu alte înălțimi). Din ea se desprind celelalte culmi, orientate nord-sud, care alcătuiesc ansamblul ordonat al Colinelor Tutovei.
Cea mai importantă și complexă culme este Culmea Arinoasa, o înlănțuire de creste și curmături nu prea adânci situată între Siret și Berheci.
Între Berheci și Zeletin se află o altă culme importantă lungă de cca. 70 km și cu lățimea cuprinsă între 3 și 5 km. Culmea începe din nord cu Dealul Doroșanu (564 m), cea mai înaltă cotă din întreg Podișul Bârladului. La est de valea Zeletinului, între aceasta și râul Tutova, se află o altă culme, relativ omogenă, cu înălțimi situate frecvent peste 400 m (Dealul Huțanu, 496 m ).
Teritoriul comunei Răchitoasa este situat pe versantul drept al Văii Zeletinului în dreptul confluenței acestuia cu pârâul Răchitoasa. Relieful este dominant colinar, altitudinile maxime situându-se pe interfluviul dintre Zeletin și Berheci iar cele minime în dreptul confluenței Răchitoasa - Zeletin.

RELIEFUL
Colinele Tutovei au un climat de dealuri și podișuri, de tranziție gradată de la nuanțele de continentalism climat pronunțat în est la cel moderat în vest. Vara este caldă și uscată. Sumele medii ale radiației solare globale ating valori de 127 kcal/cm2, în condițiile în care predomină timpul senin. Valorile medii anuale cele mai mici sunt înregistrate în decembrie (cca 3kcal/cm2) iar cele maxime în iulie (18,5 kcal/cm2), media anuală fiind de cca 9-10 kcal/cm2. Circulația generală a atmosferei – advecția aerului uscat din direcția N și a aerului continental determină un accentuat grad de continentalism. Seceta de vară este un fenomen frecvent, relativ accentuat și, în ultimii ani, de durată ceva mai mare. Iarna este prezentă advecția aerului continental foarte rece din direcția NE și E. De asemenea, se manifestă obișnuit stagnarea aerului dens și rece care condiționează inversiunile termice

CLIMA
Temperatura aerului – o caracteristică a repartiției teritoriale a valorilor termice o constituie distribuția lor insulară. Mediile lunii celei mai calde, iulie, se centrează în jurul valorii de 20.0C. mediile lunii celei mai reci, ianuarie, se centrează în jurul valorii de -4.0C. timpul mai secetos cauzat de pătrunderea aerului continental dinspre NE și E, condiționează uneori, abateri mari de la valoarea medie lunară. Regimul precipitațiilor atmosferice prezintă variații anuală, anotimpuale și lunare destul de importante. Cantitățile medii sunt în comuna Răchitoasa de la 550,0 mm la 1 000mm, cu o medie anuală între 600 – 800mmcantitățile medii ale lunii iulie sunt în jur de 60,0mm iar în timpul verilor secetoase cantitatea de precipitații se reduce până la 20 – 30 mm. Cantitățile medii ale lunii ianuarie se încadrează între 30 și 60 mm, local mai ridicate sau mai coborâte. Cantitățile maxime căzute în 24 de ore se datorează ploilor sub formă de averse. Ninsorile sunt mai mult viscolite iar stratul de zăpadă, subțire nu durează mai mult de jumătatea lunii martie.
Comuna Răchitoasa, din punct de vedere climatic se găsește în zona climatului continental cu influențe ale maselor de aer arctic (anticiclonul siberian) în perioada de iarnă și de aer cald de tip mediteraneean în perioada verii. Temperatura medie anuală este de 9 - 100C.
Climatul zonei se caracterizează prin ierni aspre cu viscole puternice și veri călduroase, de obicei secetoase, cu precipitații în general reduse - cca. 500 - 550 mm față de un regim de precipitații de 900 - 1000 mm cât se înregistrează în zona vestică a județului. Precipitațiile din cursul verii au o apariție neuniformă în teritoriu și un caracter torențial, care produce inundarea locală mai ales în văile neglijate și întreținute necorespunzător.
Caracteristici climatice ale zonei:

• radiația solară totală: între 117,5 - 120,0 kcal / cm2 / an;
• durata de strălucire a Soarelui: > 2100 ore anual;
• temperatura medie anuală: între 90 - 100 C;
• temperatura medie a lunii ianuarie: aprox. - 40 C;
• temperatura medie a lunii iulie: între 210 - 220 C ;
• umezeala relativă: 74 - 76%;
• nebulozitatea medie anuală: 5,25 - 5,5;
• precipitațiile medii anuale: 500 - 550 mm;
• vântul (cf. datelor de la stația meteorologică Oncești):
• frecvența anuală dominantă/direcția: 25,8 % / NV;
• calm atmosferic: 31, 0 %;
• viteza medie a vântului: 2,5 m/ sec.

Dintre fenomenele meteorologice care pot influența nivelul de poluare a atmosferei în zonă menționăm curenții de aer și inversiunile termice.
Direcțiile principale și frecvența potențială de propagare a noxelor atmosferice pe aceste direcții în fig.1. Conform rozei poluării direcția cea mai frecventă de propagare a noxelor în atmosferă este sud estul.
Inversiunile termice, însoțite de stări de calm atmosferic sunt mai frecvente și au o intensitate mai mare iarna, în condițiile extensiunii puternice, către est, a anticiclonilor continentali.

HIDROGRAFIA
La est de Siret o parte din râurile care frecventează Colinele Tutovei și care se varsă în Bârlad își au obârșia în județ. În NE, Tutova curge pe cca 15 km, în E – Pereschivul are un curs de aproape 25 km, Zeletinul = 68km, Berheciu, suprafață = 495 km2, lungime = 66 km
Regimul de alimentare se modifică treptat din regiunea montană (ploi, zăpezi și subteran) către regiunea colinară joasă (predominant din ploi și zăpezi) ceea ce se răsfrânge în regimul scurgerii. La râurile din Colinele Tutovei, valoarea maximă se înregistrează în luna martie iar cea minimă în octombrie. Fenomene de îngheț (gheață la mal, curgeri de sloiuri, pod de gheață) se înregistrează în fiecare iarnă și au o durată medie de 50-70 de zile în zona Colinelor Tutovei.
În general debitul pârâurilor este redus, fapt datorat sărăciei în ape subterane a litologiei zonei, pantei colinelor și constituției geologice a acestora, care nu permit acumularea apelor subterane.
Principala sursă de alimentare o constituie precipitațiile lichide și solide la care se adaugă apele suprafreatice (apele al căror aport scade o dată cu creșterea altitudinii), freatice și de stratificație (lipsite de presiune hidrostatică). Aportul surselor de suprafață, din volumul scurgerii anuale, oscilează între 70 și 90%.
Scurgerea medie lichidă specifică este cuprinsă între 2 și 3 l/sec/km2.
Repartiția scurgerii lichide în zonă, pe parcursul anului, este:

• primăvara: 45-50%;
• vara: 20-25%;
• toamna: 5 -10%;
• iarna: 15 - 20%.

În anotimpul cald perioada de ape mici poate fi întreruptă de viituri de scurtă durată. Debitele maxime cu asigurări sub 10 % oscilează între 120 și 310 m3 / s.
Principalul râu colector din zonă este râul Zeletin. Debitul maxim se înregistrează în intervalul martie - mai iar debitul minim între noiembrie și ianuarie.
Alte elemente hidrologice:

• temperatura medie a apei din rețeaua de suprafață: între 10 și 110 C;
• scurgerea medie de aluviuni în suspensie: între 1 și 2,5 t/ha/an;
• caracteristici hidrochimice: ape bicarbonatate cu mineralizare de 500 - 1000 mg/l.

SOLURILE
În zona de est, în Colinele Tutovei (Podișul Bârladului) și în zona comunei Răchitoasa se succed pe direcția SE – NV cernoziomuri cambice (levigate), soluri cenușii și soluri brune podzolite, asociate, pe pante cu faze erodate și chiar cu regosoluri. De-a lungul Zeletinului apar și soluri aluviale și lăcoviști, în lunci sau cernoziomuri cambice și soluri cenușii pe terase. Folosirea resurselor variate de sol necesită o atenție mare în sensul aplicării unei agrotehnici corespunzătoare condițiilor pedoclimatice și unele lucrări pedoameliorative, printre cele mai importante fiind cele de prevenire și combatere a eroziunii solului.
În zona comunei Răchitoasa, solurile se încadrează în zona argiluvisolurilor, districtul Colinelor Tutovei, subdistrictul colinelor înalte.
Predomină solurile brune luvice tipice sau pseudogleizate (cele cenușii și regosolurile însoțindu-le pe versanți).
În zonele mai joase se întâlnesc soluri cenușii și brun cenușii - corespunzătoare silvostepei înalte și părților periferice ale zonei forestiere.
Sunt soluri eubazice, slab - moderat acide ( pH: 5,6 - 6,8 ), slab până la moderat diferențiate textural, cu conținut moderat de humus, azot si fosfor. Gradul de troficitate este mijlociu spre bun.
Pe versanți unde eroziunea atinge stadii avansate solurile menționate, în diferite stadii de eroziune, sunt însoțite și adesea înlocuite de soluri de evoluție întârziată (îndeosebi cernoziomuri subțiri de pantă) și regosoluri.
Solurile intrazonale sunt reprezentate prin soluri aluviale din albia majoră a pârâului Zeletin și sunt asociate frecvent cu aluviuni recente, slab solificate și cu solurile aluviale mai evoluate, de tranziție spre cele zonale (soluri cenușii).
Zone afectate de alunecări de teren:
Stabilitatea terenului este în general bună ca urmare a stratelor mărnoase și nisipoase, uscate și în pachete orizontale.
Satele Magazia, Fărcașa, Hăghiac și Bucșa, deși s-au dezvoltat în zone deluroase, au un teren stabil în condițiile lipsei unor săpături care să afecteze echilibrul natural.
Satul Tochila este dezvoltat în totalitate pe terenul în pantă de pe versantul estic al Văii Zeletin; terenul este în general vălurit, susceptibil apariției unor alunecări superficiale.
Satul Dănăilă, dezvoltat la racordarea luncii cu dealurile din partea vestică prezintă câteva puncte cu rupturi de teren în sud-vestul satului, de mici dimensiuni, dar care obligă la o bună întreținere și evacuare a apelor din precipitații.

Comuna se încadrează în spațiul zonei forestiere a Colinelor Tutovei în care se separă:

• o subzonă (subetaj) de fag pe dealurile mai înalte și pe versanți cu expoziție nordică și nord vestică;
• o subzonă (subetaj) de gorun, mai extinsă, în partea externă a căreia apar și esențe izolate sau grupări de elemente termofile, îndeosebi stejar pufos și brumăriu.

În extravilanul localităților din cadrul comunei se întâlnesc terenuri ocupate cu pășuni formate din asociații de păiuș și, mai rar, colilie și culturile de viță de vie și pomi fructiferi.
Zona silvostepei se regăsește într-o mică măsură în zona comunei Răchitoasa, fiind alcătuită din pajiști secundare puternic stepizate (cu păișuri, făscă, colilie) și terenuri agricole (Festuca valesiaca, Stipa etc). Etajul pădurilor de foioase este prezent în Colinele Tutovei , prin șleauri de deal, în care, alături de gorun și stejar, participă, în proporții variate, alte specii de foioase ca teiul, jugastrul, carpenul, în alternanță cu făgete și făgetocărpinete și cu pajiști secundare puternic modificate, cu fișcă (Festuca valesiaca, Festuca pseudovina) și bărboasă (Botriochloa sau Andropogon ischaemum), reprezentând o extindere a pajiștilor de silvostepă în domeniul forestier ca urmare a influențelor antropice.
Fauna sălbatică s-a redus și s-a retras foarte mult datorită reducerii suprafețelor pădurilor. Dintre mamifere se întâlnesc exemplare foarte rare de căprioare, mistreț, lup și vulpe, mustelide (dihori). Mai frecvente sunt mamiferele mici (veverița, diferite specii de șoareci și pârși si mai ales iepurii). Speciile de pasări sunt mult mai numeroase și foarte diversificate. Se adaugă reptilele și amfibienii precum și numeroase specii de nevertebrate (gasteropode, miriapode, pseudoscorpionoide, păienjeni etc).
În domeniul forestier este caracteristică dominația speciilor de pădure – cerb, urs, jder, mistreț, viezure, vulpe, pisică sălbatică, căprior, veveriță și râs (ocrotit). Apar, de asemeni, popândăul și bizamul. Avifauna este numeroasă fiind reprezentată prin șoimul de scorbură (ocrotit), turturele, porumbel sălbatic, aușel și codobatură. Ihtiofauna este reprezentată prin scobar, clean, mreană.
Exploatarea resurselor naturale subterane a fost însoțită de numeroase degradări ale mediului și în special ale reliefului. Construirea de căi de comunicații (șosele, drumuri de acces) este un alt factor antropic important ce a impus modificări ale peisajului geomorfologic.

Rețeaua de drumuri din comuna Răchitoasa este compusă din:
1) DJ 241, care face legătura între localitățile comunei RĂCHITOASA și a comunei la sud cu comunele Motoșeni, Glăvănești și Podu Turcului iar la nord cu comunele Răchitoasa și Izvoru-Berheciului și în continuare prin intermediul drumurilor DJ 241 A și DN 2 F cu municipiul Bacău.
2) DJ 241 F face legătura localității Răchitoasa cu Mănăstirea Răchitoasa
3) Drumul comunal DC 37 face legătura localităților Burdusaci și Bucșa cu DJ 241. Drumul comunal DC 49 cu originea în DJ 241 face legătura între localitățile Oprișești, Movilița și Dumbrava, între comuna Răchitoasa și comuna Stănișești.
4) Drumul comunal DC 36 face legătura localității Tochilea cu DJ 24
5) Drumul comunal DC 45 în lungime de 1,5 km face legătura localității Hăghiac cu DJ 241 și cu DC 49.
6) Drumul comunal DC 50A face legătura localității Dumbrava cu reședința de comuna Răchitoasa.
7) Drumul comunal DC 50 face legătura localității Răchitoasa cu satul Fundătura Răchitoasa
8) Drumul comunal DC 51 face legătura localităților Barcana și Farcașa cu DJ 241.
9) Drumul comunal DC 53 leagă localitățile Putini și Dănăila între ele totodată asigurându-se și legătura cu DJ 241. Drumul măsoară 1,200 KM, are 2 benzi de circulație, 1 km fiind din balast iar 0,200 km sunt din pământ, în stare rea. Drumul a fost pietruit pe toată lungimea și s-au executat parțial șanțuri din pământ.
Poduri:
1) pod peste pârâul Zeletin în localitatea Dănăila, executat în perioada 2008-2013
2) pod peste pârâul Fanar în localitatea Răchitoasa, finalizat în 2012
3) pod peste pârâul Fanar în localitatea Răchitoasa, finalizat în 2012
4) se dorește construirea unui pod în localitatea Movilița, pentru care există un studiu de fezabilitate

Alimentare cu apă și salubrizare. Rețeaua de alimentare cu apă
În anul 2018 prin contractul de finanțare semnat cu MDRAP CU NR.2030/1134/2018;și contract de lucrări 3817/378/2018 CU O VALOARE TOTALA DE 9.031.919,00 lei s-a început lucrările de investiție ,,Extindere și modernizare rețea de alimentare cu apa și rețea de ape uzate, stație de epurare în sat Răchitoasa, comuna Răchitoasa”.
Comuna Răchitoasa deține un sistem de alimentare cu apă, cu o lungime a rețelei de distribuție de 3,5 km. A fost construită în 1987, deservește 200 de gospodării și nu a beneficiat niciodată de reparații capitale. Rețeaua de apă deține în acest moment autorizație de funcționare de la direcția de Sănătate Publică. Necesită lucrări de reabilitare/modernizare precum și construcție nouă un tronson de 7,5 km în satele Răchitoasa și Fundătura, pentru care există deja studiul de fezabilitate. Într-o etapă ulterioară se dorește reabilitarea/modernizarea/construirea tronsonului de distribuție apă în localitățile Buda, Burdusaci, Barcana.
Sistemul de alimentare cu apă mai cuprinde 1 rezervor de apă de 10 000 mc, în stare bună, 1 puț forat la 90 m,

Sistemul de canalizare
Comuna Răchitoasa deține un sistem de canalizare pentru ape uzate, cu o lungime de aproximativ 1,5 km. Deservește 40 – 45 de gospodării, primăria, poliția și un magazin din Răchitoasa. Nu a beneficiat niciodată de reparații capitale. Comuna nu deține o stație de epurare, ci doar o fosă septică, care este în stare avansată de degradare. Rețeaua de canalizare nu deține în acest moment autorizație de funcționare. Sistemul de canalizare necesită reparații/modernizări/construcție în satele Răchitoasa și Fundătura (pentru o lungime de 7,5 km), urmând ca, ulterior să se realizeze extinderea rețelei de canalizare în satele Buda, Burdusaci și Barcana.
În comună nu există rețele de alimentare cu gaz metan.

Alimentare cu energie electrică
În comuna Răchitoasa sunt 4 posturi de alimentare cu energie electrică pentru consumatorii casnici, alimentate din LEA 20 KV ax Glăvănești- Răchitoasa, stația Glăvănești.
Posturile de transformare alimentate din axul Glăvănești-Răchitoasa, sunt:

• PT 1 -1250 KVA
• PT 2 – 250 KVA
• PT3 – 120 KVA
• PT 4 : 100 KVA
• PT 100 KVA si PT 250 KVA – tot pentru consumatorii casnici

Energia electrică necesară consumatorilor este asigurată din sistemul energetic național.
Rețeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua electrică de distribuție publică și este alimentată prin intermediul posturilor de transformare existente.
Pentru gospodăriile individuale alimentarea cu energie electrică se face din rețeaua de joasă tensiune. Această rețea este realizată cu conductori funie din aluminiu și conductori torsadați fixați prin console pe stâlpi din beton.

Managementul deșeurilor
O modalitate eficientă de rezolvare a acestor probleme ar putea consta în modernizarea întregului sistem de salubrizare prin accesarea unor noi fonduri structurale prin Programul Operațional Investiții Mari (POIM), lucru posibil în parteneriat cu administrațiile locale vecine sub coordonarea Consiliului Județean BACĂU sau poate chiar individual. În acest sens, există o inițiativă la nivelul CJ BACAU prin implementarea unui proiect legat de managementul deșeurilor, finanțat cu fonduri europene, comuna RĂCHITOASA fiind un potențial beneficiar. În prezent serviciul de salubrizare este gestionat de către serviciile specializate ROMPREST Bacău .
Alte surse de poluare din comuna Răchitoasa sunt:

• gospodării ale populației, ca sursă generatoare de deșeuri menajere, emise de noxe de la sistemele de încălzire ale locuințelor (emisii de oxizi de azot, oxizi de sulf, oxizi de carbon) în strânsă legătură cu natura combustibililor, înălțimea coșurilor și nivelul de concentrare pe unitatea de suprafață.
• traficul rutier care generează emisii de gaze de eșapament de la autovehiculele aflate în trafic. Noxele emise (oxizi de sulf și azot, acroleina, plumb și metale grele, compuși organici volatili) sunt determinate cantitativ de nivelul valoric de trafic înregistrat, tipul motoarelor și distanța față de arterele rutiere
• unități prestatoare de servicii (baruri)
• latrinele de tip uscat și puțurile absorbante din gospodării pot afecta pânza freatică
• existența unor zone neautorizate de depozitare a deșeurilor menajere (pe văi, la marginea intravilanelor etc.)

Pentru ridicarea deșeurilor, primăria Răchitoasa are încheiat un contract cu ROMPREST Bacău.

Educația și sport
Până în anul 1864, în Răchitoasa nu existau școli. Odată cu marile reforme înfăptuite după actul Unirii Țărilor Române, în decembrie 1864 s-a înființat prima școală de stat care a funcționat într-o casă țărănească, necorespunzătoare, cu un învățător suplinitor, Dumitru Spiridon, care a predat la un număr de 16 copii. Al doilea învățător se numea Aristide BRĂIESCU. Aceștia erau plătiți cu câte 100 de lei. Ca act oficial există în arhiva școlii catalogul cu elevii înscriși în anul 1886, în număr de 27.
Mai târziu, în anul 1904, începe construirea localului școlii cu două săli de clasă, cu fonduri din contribuția localnicilor și cu sprijinul învățătorului Beldiman Ion. Școala începe să funcționeze cu 5 clase și cu un efectiv de 64 de elevi înscriși. Ca mobilier exista un număr mic de bănci pentru câte 4 elevi lucrate de meseriașii din sate, o masă mică în loc de catedră, o tablă mică de lemn bătută în perete, pe care nu se cunoștea bine scrisul, iar cât privește materialul didactic, nici nu poate fi vorba.
În anul 1912 a crescut numărul învățătorilor de la 2 la 4 la școala din Răchitoasa, iar în 1924 durata de școlarizare de la 3 ani a crescut la 7 ani. În anul școlar 1934 – 1935, mai iau ființă două scoli fără local propriu în satul Fundătura și Valea Morii (o aripă a satului Răchitoasa). Începând cu anul 1951, începe construcția unei școli cu clasele I – VIII. La 1 decembrie 1954, se dă în folosință localul nou de școală cu un număr de 4 săli de clasă, o cancelarie pentru profesori, un cabinet pentru director, un cabinet secretariat, două holuri (unul mare şi unul mic), o sală pentru grupă de grădiniță și o încăpere pentru material didactic. Conducerea școlii din acea perioadă avea ca învățător pe Apostol Ștefan. În acest timp, efectivul de elevi crește. Satul Răchitoasa are începând cu acest an două școli generale de 7 ani: Școala Generală Numărul 1 Răchitoasa și Școala Generală Numărul 2 Răchitoasa. Condițiile de învățat se îmbunătățesc. În anul școlar, 1966 – 1967 există un efectiv de 633 de elevi înscriși la ambele școli. După cutremurul din 1977 este construită o școală mare cu 3 etaje, dotată cu laboratoare, săli de clase spațioase, bibliotecă, sală de sport și material didactic corespunzător. Dată în folosință în data de 1 septembrie 1982, a funcționat până în anul 1990 ca școală cu clasele I – X, apoi de la 1 septembrie 1992 și până în anul 2005 funcționează ca școală cu clasele I-VIII, iar începând cu 1 septembrie 2005 a funcționat ca Școală de Arte și Meserii.
Sistemul de educație în comuna Răchitoasa in anul 2021 cuprinde o unitate de învățământ cu personalitate juridică, care acoperă nivelurile preșcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal. Numărul de elevi în anul școlar 2020-2021 este de 623 din care 505 elevi si 118 preșcolari.
În satul Răchitoasa a fost finalizată în 2013 construirea unei baze sportive cu finanțare prin Ordonanța de Guvern nr. 7 din 2006, unde funcționează ASOCIAŢIA SPORTIVĂ „ZELETIN RĂCHITOASA”
Activitățile de natură sportivă se derulează pe două terenuri de sport, o sală de sport, un spațiu de joacă în aer liber și un club sportiv.

Sănătatea și serviciile sociale
În RĂCHITOASA există un cabinet medical și o farmacie umană.
La nivelul comunei Răchitoasa nu există centre sociale de zi pentru copii (de tip after school) și se impune construirea unor astfel de centre, unul în satul Răchitoasa, altul în satul Buda.
Există un centru de consiliere pentru persoane aflate în situații de risc, centru realizat cu sprijinul UNICEF în satul Răchitoasa. Ar mai fi necesare încă 3, în satele Dumbrava, Burdusaci și Buda dar este nevoie de întrunirea a 2 condiții, cumulativ: finanțare din fonduri europene și specialiști în domeniu.
În 2013, numărul persoanelor beneficiare ale ajutoarelor sociale a fost de:

• 52 persoane cu handicap;
• 310 familii cu V.M.G.;
• 382 familii ajutor încălzire;
• 309 familii A.S.F. .

După cum se observă nivelul cererilor pentru ajutor social a scăzut în 7 ani cu aproape 20 de procente pentru solicitările privind venitul minim garantat și cu aproape 70 de procente pentru solicitările privind ajutorul pentru încălzire.
Una dintre cauzele principale care a dus la scăderea atât de mare a procentului de solicitări pentru ajutoarele de încălzire este modificarea criteriilor în baza cărora se acordă aceste ajutoare. Printre acestea: mai multe documente doveditoare, precum cel care dovedește un eventual grad de dizabilitate, actele de identitate ale membrilor familiei, adeverințe de venit de la Administrația Financiară sau de la angajator, după caz, mandate poștale sau extrasuri de cont, contractul de muncă privitor la veniturile obținute din străinătate, mandatele poștale sau extrasurile de cont privitoare la alocațiile de stat pentru copii sau de întreținere și adeverințele de la instituțiile de învățământ privitoare la bursele pentru elevi sau pentru studenți. De asemeni, trebuie prezentată dovada proprietății pentru care se solicită subvenția, absența acesteia excluzând de la acordarea acestui drept familiei care, din punctul de vedere al veniturilor, ar merita din plin ajutorul statului. Or, cazurile de familii sărace care nu au act de proprietate pe locuință și nu au dezbătut nici taxa de succesiune sunt numeroase. O altă situație este aceea în care, cine deține animale și păsări a căror valoare netă de producție depășește suma de 1.000 euro pentru persoana singură, respectiv suma de 2.500 euro pentru familie, pierde ajutorul statului pentru încălzirea locuinței. Din datele prezentate la capitolul economie rezultă că mulți dintre agenții economici din comună au venituri de cel puțin 1500 de Euro/an, daca luăm în considerare DOAR venitul alocat pentru fermele de subzistență din agricultură și apicultură în cadrul FEADR.
În domeniul sănătății, comuna Răchitoasa dispune de următoarele dotări:
1) un dispensar uman în Răchitoasa, în proprietatea medicului de familie. Este într-o stare bună și cu dotările necesare.
2) două puncte medicale în Buda și Burdusaci. Aceste două puncte funcționează în două apartamente aflate în proprietatea primăriei și concesionate către medici. Ambele sunt dotate și amenajate.
3) sunt doi medici de familie care deservesc cele trei cabinete medicale.
Începând cu anul 2011 în comuna Răchitoasa funcționează Serviciul Public de Asistență Socială, acreditat pentru următoarele servicii:
1) servicii primare de promovare și protecția drepturilor copilului,
2) servicii primare de identificare și monitorizare,
3) însoțitori persoane adulte cu handicap grav
4) consiliere socială
5) informare în domeniu
6) identificare și evaluare
7) mediere socială familie și persoane.
Pe teritoriul Comunei Răchitoasa în clădirile care sunt in proprietatea Consiliului Local Răchitoasa funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență pentru persoane adulte cu dizabilități Răchitoasa.
Pe lângă clădirea principală (complexul multifuncțional) exista o serie de clădiri anexe, astfel:
1) Depozit alimente, construcții S + P;
2) Garaj, ateliere reparații, club;
3) Capela;
4) Depozit combustibil, furaje;
5) Microferma.
6) Misiunea si obiectivele
7) îngrijire personala
8) supraveghere
9) îngrijiri medicale curente asigurate de asistente medicale
10) cazare pe perioada nedeterminata
11) masa (inclusiv preparare hrana calda
12) curățenie
13) socializare și activități culturale
14) alte activități, după caz: asistenta medicală asigurata de medic geriatru, internist sau medic de familie, terapii de recuperare fizica/ psihica/mintala, terapie ocupațională, menaj, paza, alte activități.

Cultura
În comuna RĂCHITOASA funcționează un cămin cultural și o bibliotecă, în afară de bibliotecile școlare în care se desfășoară o serie de activități culturale. De asemenea, întâlnim și mai multe lăcașuri de cult, fiind prezente biserici în toate satele aparținătoare.
Monumentele istorice de pe raza comunei sunt următoarele:

“Prima ctitorie a mănăstirii Răchitoasa este pusă în legătură cu documentul din 19 iunie 1677 când Andonie, feciorul lui Ilie și alții, strănepoți ai lui Ignat din Răchitoasa, dăruiesc lui Enache un loc pentru zidirea mănăstirii, cu pomeți, câmpuri de arat, vad pentru moară, fânaț, râmnic de pește și pădure, partea unchilor lor Istrate și Mihu”. Tot atunci Enache face și alte cumpărături din satul Răchitiș.
Biserica din lemn cu hramul Sf. Parascheva a fost construită de către Enache pe acest loc. În anul 1678 aprilie 6, schitul exista deja, primind o danie din partea lui Gavril, feciorul Mariei, fata popii din Răchitoasa și Ioniță, feciorul Ilenei, o moșie ce le aparținea și cuprindea a cincea parte din acest sat, cu loc de prisacă, de țarină, de fânaț, loc de râmnic. Tot atunci schitul din Răchitoasa primește în dar moșiile lui Ștefan Ghid din Răchitiș și Răchitoasa.
În condițiile creșterii puterii economice a Mănăstirii Răchitoasa, Ilie-Enache ȚIFESCU, mare spătar, construiește în anul 1677 a doua biserică cu hramul “Adormirea Maicii Domnului “. Marele spătar nu a terminat mănăstirea, soția sa Teofana urmând să facă, în anul 1704, zidul înconjurător și un rând de două chilii.
Cu această ocazie, la 16 mai 1704, Ilie Enache și soția sa Teofana, mărturiseau “ .. pentru o bisericuță care din munca și osteneala noastră am făcut-o din piatră, unde întâi și din început au descălecat și au făcut biserica tatăl meu, Ianachi, ce a fost clucer mare “. Motivul refacerii a fost că “lemnul petrece o viață mai scurtă, iar piatra, mai lungă“. Ilie Enache fiind bolnav la acea dată, obligă pe soția sa, “a istovi zidul de mănăstire și un rând, două, câte a putea să fie nevoitoare să facă chilii de piatră”.
Mănăstirea ”Acoperământul Maicii Domnului” din Răchitoasa a fost ridicată de Ilie-Ianache ȚIFESCU în anul 1697. În 1720 a fost închinată Mănăstirii grecești Vatopedu din Athos. Biserica a fost refăcută în 1739 de egumenul Daniil, iar în 1836 de egumenul Iacov. Mănăstirea Răchitoasa a fost transformată în 1872 în azil. A fost redeschisă în 1993.
Începând cu secolul al XVIII-lea, evoluția relațiilor social-economice ale satului Răchitoasa se desfășoară în strânsă legătură cu alte mănăstiri în preajma cărora se află și biserica din lemn .
În anul 1739, mănăstirea a fost refăcuta de egumenul Daniil, iar în anul 1836 a fost refăcută de egumenul Iacov. În anul 1872 a fost transformată în ospiciu pentru săraci și infirmi, care, din anul 2006, a fost mutat într-o altă locație de pe raza comunei, amenajată în acest scop.
1 RESTAURAREA ANSAMBLULUI MANASTIREA RACHITOASA IN VEDEREA INTRODUCERII IN CIRCUITUL TURISTIC (SMIS: 13154)
MANASTIREA ADORMIREA MAICII DOMNULUI RACHITOASA, SAT RACHITOASA, COMUNA RACHITOASA
PERIOADA: 29/04/2014 - 29/12/2015, BUGET TOTAL: 28.921.431,60
PROGRAMUL OPERATIONAL REGIONAL, Dezvoltarea durabila si promovarea turismului, Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe
OBIECTIVE:
I. Obiectivul general: -Dezvoltarea si promovarea turismului cultural si religios la ansamblul de monumente istorice de patrimoniu ale Mânăstirii Răchitoasa, județul Bacău - factor esențial de stimulare a creșterii economico-sociale la nivel regional si local. II. Obiective specifice:
1. Creșterea contribuției turismului si culturii la dezvoltarea economico-sociala a zonei rurale a localității Răchitoasa, județul Bacău, respectând principiile dezvoltării durabile si ale protecției mediului;
2. Crearea infrastructurii specifice si necesare valorizării in circuit turistic a monumentului istoric și întregii moșteniri culturale aparținând regiunii Răchitoasa, ca parte integranta a întregului patrimoniu cultural-istoric al Moldovei;
3. Crearea a doua de locuri noi de muncă permanențe in zona rurala Răchitoasa, dezavantajata din punct de vedere economic si social-oportunitate regionala pentru ocuparea forței de munca feminine si cea a a tineretului;
4. Creșterea pana la 300 a numărului de turiști și vizitatori inclusiv pelerini la Ansamblul Mânăstirii Răchitoasa, monument istoric de valoare națională și universală, locaș de cult de înaltă spiritualitate;
5. Extinderea sezonului turistic prin promovarea turismului in zona și menținerea acestuia deschis permanent vizitatorilor.
REZULTATE AȘTEPTATE:
I. Indicatori de monitorizare la nivel de proiect:
1. Suprafață restaurata a obiectivului = 1408 mp suprafață totală, din care: - 310 mp suprafața pictata restaurata;
2. Amenajări exterioare = 1220 mp trotuare, alei;
3. Parcări amenajate cu 36 locuri, total din care: - 4 locuri pentru persoane cu handicap;
4. Lungimea cailor de acces construite / reabilitate / modernizate către obiectivele de patrimoniu = 1.125 km;
5. Locuri de munca nou create = 2, din care: - bărbați 1 - femei 1
II. Indicatori de program:
1. Proiecte de restaurare / protecție / conservare a patrimoniului si de modernizare a infrastructurii conexe = 1;
2. Creșterea numărului de turiști, de la 160 la 300 in fiecare luna;
3. Locuri de munca nou create = 2

Locuirea și resursele din gospodării
Fondul construit al comunei RĂCHITOASA are o vechime medie. Conform datelor statistice ponderea o dețin locuințele construite în perioada 1900 – 1970 . La nivel mediu se situează ponderea locuințelor construite în intervalul 1971 – 1991 , care este urmată de cea a locuințelor realizate în perioada 1992 – 2011 . În anul 2011, numărul locuințelor convenționale era de 2189. Din numărul total de locuințe convenționale, 628 de locuințe erau conectate la rețeaua de apă în anul 2011, ceea ce reprezintă 28,7%, iar 2166 locuințe erau conectate la rețeaua electrică. De asemenea, doar 136 de locuințe aveau încălzire centrală, 1996 dintre locuințe aveau bucătărie interioară și 536 de locuințe aveau baie. Numărul locuințelor totale a crescut treptat, astfel în anul 1990 erau 1925, în anul 2010 erau 2314, în 2018 erau 2373 și în anul 2019 erau 2378 locuințe. Suprafața totală locuibilă era de 69863 mp desfășurați în anul 1990, de 123 950 mp desfășurați în anul 2012 și de 128 751 mp desfășurați în anul 2019. În anul 2010 au fost terminate 19 locuințe, în anul 2016 au fost terminate 11 locuințe, în anul 2018 au fost terminate 7 locuințe, iar în anul 2019 au fost de 5 locuințe. În anul 2012 au fost eliberate 19 autorizații de construcție pentru clădiri rezidențiale, pentru o suprafață construibilă de 2308 mp, în anul 2014 au fost eliberate 13 autorizații de construcție pentru o suprafață construibilă de 2553 mp, în anul 2016 a fost eliberată 1 autorizație de construcție pentru o suprafață construibilă de 170 mp, în anul 2018 au fost eliberate 17 autorizații de construcție pentru o suprafață de 2759 mp, iar în anul 2019 au fost eliberate 9 autorizații de construcție pentru o suprafață de 1334 mp*.
Dacă se consideră că 20 – 30 de ani este un interval de timp care implică lucrări de reparații majore sau consolidări atunci se poate observa că aproximativ 80% din locuințe au o vechime mai mare de 30 de ani.

Pe teritoriul comunei Răchitoasa s-au depistat zone în care alterarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale de mediu sunt evidente.
Afectarea echilibrului ecologic și a calității vieții sunt cauzate, în principal, de poluarea apei, atmosferei și a solului.
În afară de formele directe de poluare, formele indirecte de poluare a aerului provin din arderea de combustibili solizi pentru încălzirea în anotimpul rece a clădirilor.
Riscuri naturale: În urma unor studii s-a constatat că teritoriul județului Bacău este expus riscurilor naturale de inundații și alunecări de teren. Alunecările de teren se produc datorită înclinării straturilor și sunt generate la suprafețele de contact între materiale diferite (luturi cu prafuri nisipoase cu intercalații de argile), datorită infiltrațiilor apelor de precipitație sau provenite din numeroasele izvoare potabile de pe versanți.

Din punct de vedere economic, comuna Răchitoasa nu este reprezentativă în județ. Comuna Răchitoasa este situată într-o zonă defavorizată economic, nu dispune de resurse naturale de materii prime şi materiale deosebite în afara fondului forestier. Principalul profil economic al comunei este agricultura, terenul agricol reprezentând 70% din suprafața totală. Creșterea animalelor și păsărilor se realizează în sistem gospodăresc individual. Terenul arabil existent este folosit pentru:
1) Culturi cerealiere (grâu, ovăz, porumb boabe);
2) Legumicultură;
3) Grădinărit;
4) Plante de nutreț.
Pășunile și fânețele favorizează creșterea animalelor (ovine, bovine, cabaline, porcine)
Masa lemnoasă rezultată din exploatarea suprafeței de teren împădurite este folosită pentru construcții, comerț sau drept combustibil. Comuna Răchitoasa are o situație aparte din punct de vedere socio-economic, caracteristică dată de anumiți factori care pot fi transformați în avantaje față de zone similare, avantaje care trebuie fructificate în viitor și care rezidă din: - existența forței de muncă aptă să conducă la dezvoltarea economică a comunei;
1) absența poluării datorată lipsei activităților industriale și a unui grad scăzut de utilizare a chimizării în agricultura;
2) preț redus al terenului agricol, fapt care reprezintă un atu pentru potențialii investitori
3) marile suprafețe ocupate de pășuni și fânețe care permit dezvoltarea unui sector zootehnic și implicit a industriei alimentare
4) terenurile agricole propice culturilor de viță de vie și pomi fructiferi, legumicultura, etc.
Dar, există și unele dezavantaje care au contribuit la situația socială existentă, respectiv un nivel de trai al populației nu foarte ridicat. Din păcate agricultura, principala ramură economică, este una de subzistentă, nepunându-se în acest moment problema surplusului și a acumulării în condițiile în care gospodăriile agricole au suprafețe foarte mici care nu permit o agricultură performantă, iar gradul de mecanizare este foarte scăzut. Principalele dezavantaje ale comunei sunt următoarele:
1) relativa izolare față de centre urbane importante;
2) zona monoeconomică ce depinde exclusiv de agricultură;
3) infrastructura de transport deficitară;
4) nivel de sărăcie crescut;
5) solurile nu sunt foarte favorabile pentru anumite culturi agricole.
În afară de factorii legați de evoluția istorică recentă a zonei (cum ar fi regresul activităților economice după 1990 ), există și factori legați de situația generală, de geografie, relief și climat care au contribuit la situația existentă. Astfel zona este monoeconomică, depinzând exclusiv de agricultură și zootehnie. Iar terenurile nu sunt favorabile unei agriculturi performante datorită substratului argilos cu intercalații de nisipuri (cu excepția anumitor culturi, cum ar fi vița de vie, pomii fructiferi, legumicultura). Fărâmițarea proprietăților de după 1990, precum și absența mecanizării determină o productivitate foarte redusă, agricultura fiind în acest moment una de subzistență care nu permite acumularea. Creșterea animalelor nu se desfășoară în sistem industrial, cu eficiența de rigoare, ci prin intermediul gospodăriilor individuale asigurând doar hrana populației în gospodărie. Ar fi de menționat totuși numărul mare de ovine și stânele existente pe raza comunei. Pornind de la aceste premize nefavorabile, autoritățile locale din Răchitoasa au datoria de a îndrepta dezvoltarea economico-socială a comunei în concordanță cu potențialul și resursele locale. Se impune așadar o diversificare a economiei locale prin atragerea de investitori în zonă, existând mai multe puncte forte:
1) situarea comunei la intersecția unor rute comerciale și rutiere, care pot localiza diverse afaceri, cum ar fi centre de colectare produse agrozootehnice, abator, piață și obor, etc..
2) forța de muncă ieftină.
3) potențial antreprenorial și mobilitate a populației în domeniul forței de muncă (populația poate deschide mici afaceri de genul ciupercăriilor, crescătorii de melci, prepelițe, struți, legumicultură, etc.) În afară de investiții în ferme de animale și agricultură, se pot face investiții și în alte activități economice, cum ar fi localizarea unor fabrici din alte regiuni, în condițiile în care comuna dispune de forță de muncă. Și ne gândim la activități economice care pot deveni specifice, cum ar fi fabrici de materiale de construcții. Nu trebuie însă neglijate inițiative economice individuale la nivel de comună, cum ar fi deschiderea de ciupercării, creșterea prepelițelor, etc., afaceri care nu necesită capitaluri de start importante, deoarece locuitorii nu dispun de aceste sume.
În continuare sunt prezentate firmele, instituțiile publice și ONG-urile din RĂCHITOASA*.

După cum se poate observa, majoritatea firmelor private au un număr redus de personal angajat. De asemenea, există înregistrate un număr mare de Persoane Fizice Autorizate, Asociații Familiale, Întreprinderi Individuale.
Agricultura și comerțul au cunoscut o creștere de peste 20%. De remarcat faptul că, dacă la nivelul anului 2006, pe primul loc în gama activităților desfășurate se situa comerțul și abia pe locul secund urma agricultura, în 2013 pe primul loc este agricultura, comerțul situându-se abia pe locul 3. Se remarcă diversificarea paletei activităților, cum ar fi de pildă, apariția apiculturii în rândul activităților agenților economici. Numărul mare de agenți economici care activează în domeniul agriculturii și apiculturii se datorează, în principal, facilităților acordate în cadrul programelor SAPARD și FEADR. De altfel, toate PFA-urile care au ca obiect de activitate agricultura și apicultura au accesat fonduri pe FEADR pentru ferme de subzistență.
Majoritatea agenților economici din comuna Răchitoasa sunt PFA-uri, Î. I, Asociații familiale etc, acestea însumând un procent de 83% din totalul firmelor din comuna Răchitoasa. Faptul oferă indicii despre profilul afacerii. Cele 103 firme din totalul de 124 care au optat pentru aceste forme sunt de dimensiuni mici, de multe ori având 1 angajat (care de multe ori este și patronul/administratorul afacerii)- procentul firmelor cu un angajat este de 95%- , cu un salariu (declarat) la nivelul minimului pe economie. Sunt firme de subzistență așadar, mai ales cele din domeniul agricol și apicol, cu un profit minim și număr de angajați redus la minimum.

Agricultura și creșterea animalelor sunt principalele ramuri economice ale comunei, cele care asigură existența întregii populații.
Suprafața totală a comunei Răchitoasa, în 2021 este de 11723 ha, din care:
1) teren forestier – 4731ha,
2) teren agricol – 6279ha,
3) ape și bălți – 156ha,
4) constructii-159 ha
5) cai de comunicatii-257 ha
6) terenuri degradate-142 ha
Ponderea în cadrul suprafeței totale a comunei Răchitoasa este deținută de terenul agricol, cu 55%. Terenul forestier deține 39%, restul de aproximativ 6% fiind ocupat de ape, drumuri, alte terenuri și suprafețe supuse îmbunătățirilor funciare. Procentul acestei ultime categorii, de 3% este mic, comparativ cu necesarul (si amploarea) lucrărilor de îmbunătățiri funciare care s-ar impune la nivelul comunei. De altfel, în ultimii 10 ani nu s-au efectuat niciun fel de acțiuni de îmbunătățiri funciare. Cauzele care au condus la această situație sunt specifice acestui sector, sunt cauze general valabile pentru întreaga suprafața agricolă a țării însă aplicabilitatea lor locală a fost deplin dovedită: divizarea marilor suprafețe agricole, furturile și vandalizările din patrimoniu, uzura fizică și morală a echipamentelor și dotărilor, lipsa fondurilor de întreținere și exploatare, lipsa fondurilor pentru investiții noi, conștientizarea deficitară a unor specialiști și a unor structuri cu putere de decizie din agricultură cu privire la importanța majoră a lucrărilor de îmbunătățiri funciare. Efectele lipsei acestor lucrări se referă în special la eroziunea și degradarea accentuată a solului cu efecte dezastruoase pe termen lung.